S-a dezghetat sezonul licitatiilor, odata cu „dezghetul” social din Piata Universitatii si din alte piete. Dupa un final de an spectaculos din toate punctele de vedere, casele de licitatie s-au trezit, incet-incet, la… piata: Alis pe 17 ianuarie, iar Artmark pe 26 ianuarie. Monavissa, Ara Art si Quadro mai asteapta, iar Goldart, care avea programata licitatia pe 19 ianuarie, a trebuit sa o amane pentru 2 februarie, caci zona era blocata de jandarmi si manifestanti. Pagube colaterale…
Teoretic, licitatiile au picat prost, pentru ca atentia tuturor (deci si a colectionarilor si investitorilor in arta) era focalizata in alta parte. Totusi, in pline manifestatii stradale, Alis a avut incasari generale de 33.330 de euro si un indice de performanta, la sectiunea pictura, de 28,37% (cu 21 lucrari adjudecate, din 74 ofertate).
Artmark incearca saptamana aceasta (pe 26 ianuarie) gheata cu piciorul, pe un traseu pe care altii n-au facut performanta. Ma gandesc, in primul rand, la licitatia „Epoca de Aur”, cu obiecte specifice perioadei (ordine, medalii, distictii etc.), dar si cu obiecte care au apartinut familiei Ceausescu. Nimic spectaculos si nou, s-ar putea spune, pentru ca asemenea accesorii (care, majoritatea, nici macar nu se incadreaza in categoria obiecte de arta) s-au mai scos la licitatie – la Monavissa, de exemplu (in perioada Ghildus) – si s-au vandut… mai mult nu!
Pe de alta parte, pe vremea cand exista Casa de licitatie Pogany (conceputa de Pavel Susara si „eutanasiata” de partenerii sai, Jan si Sorina Ionica), una dintre licitatiile tematice (pe 16 decembrie 2006) se numea „Realism socialist”. Nici aceasta nu a avut succesul scontat… Si tot Pogany scosese la vanzare, pe la jumatatea anului 2006, un portret al poetului Ion Minulescu, realizat de Victor Brauner. Tabloul, estimat la vremea aceea la 250.000-300.000 de euro, depasea cu mult pragul psihologic al pietei de arta, care era de 59.900 de euro („Fata culcata in iarba” de Nicolae Grigorescu).
Era previzibil, deci, ca Brauner sa nu se vanda. Si totusi s-a vandut. Dar nu prin fata, la strigare, ci prin spate, dupa strigare (si chiar dupa returnare), cand proprietarul a acceptat de la un colectionar oferta de 165.000 de euro. Iata ca acelasi tablou apare la licitatia „Avangarda si Expresionism” de la Artmark, pe 26 ianuarie, cu o estimare ceva mai prudenta: 100.000-200.000 de euro.
Ramane de vazut daca vizionarismul lui Pavel Susara de la vremea aceea (a incercat sa propuna pietei de arta din Romania concepte noi si preturi apropiate de valoarea artistica a operelor) se va realiza acum la cele doua licitatii Artmark („Epoca de Aur” si „Avangarda si Expresionism”). As inclina sa cred ca da, din cel putin patru motive: „ambalajul” conceptual al licitatiilor Artmark, marketingul insistent si bine targetat, investitia adecvata proiectului si, mai ales, adecvarea momentului. Toate acestea se conjuga intr-o strategie complexa si agresiva a Casei Artmark care, cel putin pana acum, s-a materializat in succese.
Acum stau si ma intreb: daca la licitatia Artmark din 26 ianuarie lucrarea „Portret pentru mai tarziu” de Victor Brauner (portretul poetului Ion Minulescu) se va vinde, cum il asezam in top? Pentru ca el se afla deja, pe pozitia 9, impreuna cu lucrarea „Care cu boi la Oratii” (vanduta tot la Artmark, in urma cu o luna). Intrebarea este, evident, retorica, deoarece raspunsul e simplu: va fi de doua ori in acelasi top!
Atata doar ca este pentru prima data cand se intampla ca o lucrare atat de scumpa sa-si sporeasca atat de repede valoarea de piata prin licitatii, iar acest fapt sa fie reflectat printr-o dubla pozitie in clasament…
Dar atata timp cat licitatia nu a avut loc aceasta reflectie este doar un desen, o proiectie. Sau o previziune…
