De miercuri, copiii au reluat cursurile, ceea ce nu e neaparat o bucurie pentru toti. Sunt elevi sau studenti care spun ca profesorii lor nu sunt adaptati tehnicilor moderne de predare si ca o parte din materiile pe care le invata sunt inutile pentru viitorul pentru care se pregatesc. Dar sa ne uitam la cum erau scolile mai demult: baietii invatau separati de fete, absentele aduceau amenzi destul de mari, anul scolar era mai scurt s.a. Sursele informatiilor: Istoria invatamantului romanesc, a lui Nicolae Iorga, Organizarea invatamantului in Romania, Albania, Anglia si alte tari- G.G. Antonescu si Iosif Gabrea si altele. De notat faptul ca acum 100 de ani frecventau scoala circa 60% din copii, iar azi nu suntem foarte departe de acele niveluri.
1. In unele zone, scoala insemna o singura camera in care se inghesuiau toti elevii
In secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, scolile cu o camera erau norma in zonele rurale si chiar in oraselele mici. Un singur profesor preda elevilor de la clasele I-VIII adunati impreuna. Camera era incalzita de o singura soba cu lemne.
2. Baietii invatau separati de fete
Scolile erau impartite in scoli de baieti si scoli de fete, acolo unde se putea. „Cand exista o singura scoala intr-o localitate, ea va fi mixta (pentru baieti si fete). Cand exista, cel putin 2 scoale primare in aceeas localitate, ele vor fi deosebite: pentru baieti si fete. La scoalele de baeti vor functiona de regula invatatori. La cl. I-III pot functiona si invatatoare. La scoalele de fete functioneaza numai invatatoare. Legea prevede ca fiecare scoala sa fie inzestrata cu o gradina scolara pentru experientele si lucrarile agricole prevazute in program”.
In anul 1839, au luat fiinta in orasul Curtea de Arges, doua scoli publice de baeti si fete, pe seama comunii. Separate la inceput, din cauza greutatilor bugetare ale comunii, s’au unificat in 1842, intr-o singura scoala mixta cu doi profesori, functionand astfel 18 ani, dupa care s’au separat din nou, trecand pe seama Statului” .
3. Pentru fiecare zi de absenta scolara se plateau amenzi
Potrivit Regulamentului din martie 1908, invatamantul obligatoriu era obligatoriu intre 7-14 ani. „La 6 Septemvrie, dirigintele sau directorul scoalei inainteaza perceptorului lista copiilor cari au lipsit dela scoala nemotivat in zilele dela 1-5 Septemvrie inclusive, aplicand reprezentantilor legali o amenda de 30 bani pe zi in comunele rurale si de 50 bani pe zi in cele urbane”, arata Regulamentul, publicat in Monitorul Oficial 1078/23 martie 1908.
Daca absentele continuau, cuantumul amenzilor urca si el. Acestea erau transmise perceptorului pentru a fi incasate de la parinti.
Singurele motivatii acceptate pentru a lipsi de la scoala erau: a) Boala grea ori contagioasa in familie ;b) „Impiedicarea rezultand din dificultati accidentale de comunicatie”
4. Profesorii erau si atunci platiti prost
Iorga scria ca la scolile „elinesti”, dascalul-prim (cel care preda filosofia) avea un salariu de 50 de taleri , iar ceilalti dascali erau platiti cu cate 10 taleri. Un dascal de muzica din 1784, scrie Iorga, lua 15 taleri pe luna. La scolile din mediul rural, invatatorii erau obligati prin lege sa aiba vite si gaini pe care sa le creasca astfel incat sa fie un model pentru sateni.
Mai tarziu, in 1863, un invatator din clasa I lua 400 de lei pe luna, iar cel de la clasa a doua (la scolile de baieti) lua 500 de lei. Pentru comparatie, o paine era cotata la 6,2 lei.
In 1937, s-a elaborat grila salarizarii cadrelor didactice din invatamantul universitar, potrivit careia un asistent universitar lua 6.500 de lei, iar un professor universitar titular avea 13.000 lei. Ca idee, preturile de atunci erau: paine- 7 lei/kg, o gaina: 72,00 lei, Carne porc (1 kg): 46,75 lei, Vin (1 litru): 25,00 lei, Cartofi (1 kg): 3 lei. O palarie costa intre 150-300 de lei.
5. Anul scolar dura mai putin
In prezent, anul scolar are circa 177 de zile. In anii 1900, el nu trecea de 160 de zile. Numarul total al zilelor de vacanta, impreuna cu Duminecile si sarbatorile bisericesti nu va trece peste 150 pe an. Vacantele erau urmatoarele: cea de vara, intre 25 lunie – 24 August inclusiv . Vacanta Craciunului dela 24 Decembrie pana in 7 lanuarie inclusive. Vacanta Pastelui de la Duminica Floriilor pana la Duminica Tomii inclusiv. De asemenea, nu se facea scoala duminicile, de Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie) de Inaltare (8 moiembrie) de Sf Dumitru, Sf Nicolae, Bunavestire, Intampinarea Domnului, de Sf Gheorghe, la Pogorarea Sf Duh. De asemenea, nu se facea scoala nici de Ziua Regelui sau a Reginei, la aniversarea independentei, aniversarea Unirii etc.
6. Materiile predate difereau mult fata de cele de azi
De exemplu, scrie Nicolae Iorga, la 1833 in scoala se preda retorica, hermeneutica, istoria sacra, ” ba chiar si vaccinarisitul”. Profesorii din trecut predau si citire, scriere, aritmetica, istorie, gramatica, retorica si geografie. Elevii isi memorau lectiile, iar profesorul ii aducea in fata clasei pentru a recita ceea ce invatasera.
Scolile de meserii care pregateau mesterii imbracatori in argint ai cartilor si ai icoanelor de catapiteasma sau scoala de muzica.
Dupa reforma lui Spiru Haret, scoala romaneasca capata o dimensiune europeana. Dar, intr-un raport trimis in 1884 Regelui, Haret noteaza cu privire la manualele scolare: ,,Lipsa de metoda, frazele greoaie, intortocheate, pretentioase si pline de cuvinte straine, nepotrivite cu inteligenta copiilor carora li se adreseaza, erorile de fapte sau teoriile invechite si parasite de toata lumea, iata ce le caracterizeaza. Multe dinte ele sunt traduceri rau facute, in care s-au pastrat pana si dispozitia frazei straine; altele sunt reproduceri de a doua sau a treia mana dupa vreo traducere si cuprind toate defectele ce a adaugat fiecare nou autor la lucrarea celuilalt.”
