Depresia se poate trata daca este identificata la timp si persoana este dusa la psiholog sau psihiatru. La adolescenti, depresia este favorizata de schimbarile hormonale, ale aspectului fizic etc. Un adolescent se afla intr-o perioada dificila a vietii lui, de tranzitie de la perioada de copil, in care joaca este principala activitate, la viata de adult responsabil, cu multe atributii. Acesta este confuz si oscileaza intre statutul de copil si cel de adult.

In aceasta etapa el se revolta impotriva parintilor, devine critic si isi doreste sa fie cat mai independent. In cazul in care nu exista o familie nucleara bine sudata, in care comunicarea sa fie una sanatoasa, deschisa, adolescentul se va inchide si mai tare in el, iar tristetea va fi favorizata pana la depresie.

Iata cateva semnale de avertizare asupra unei depresii adolescentine:

In cazul in care copilul tau are o depresie mai usoara, vei putea observa ca nu se poate concentra asupra unui subiect atat cat putea inainte; cuvantul cheie este „distrat”, el insa, ar putea considera ca este „prost” pentru ca nu mai da randament, in special la teme;

– Devine mai visator, distant, cel mai usor de observat este in timpul orelor de la scoala;
– Performanta scolara scade, in principal datorita scaderii capacitatii de concentrare, dar si a centrarii copilului pe gandurile sale referitoare la obiectul depresiei;
– Plictiseala prelungita asociata cu dorinta de a petrece cat mai mult timp singur, in camera lui;
– In stadiul de depresie moderata, adolescentul va incepe sa somatizeze; depresia se manifesta si fizic prin dureri de cap, stomac, si in josul pieptului (nu este obligatoriu sa le aiba pe toate);
– Adolescentul se izoleaza si devine ostil, necomunicativ, cu stima de sine scazuta;
– Apar modificari ale apetitului alimentar, si ale perioadei de somn ( fie mananca, doarme prea mult, fie prea putin, in functie de fiecare individ);
– Nu isi mai face la fel de multe planuri de viitor, nu il mai intereseaza perspectiva atat de mult;
– Se simte descurajat, nemultumit de propria-i persoana, poate sa incerce sa se reinventeze, acest lucru ducand la o dorinta mare de a fi acceptat si integrat in unele grupuri de tineri care sunt total diferiti de el; acest lucru poate conduce la alte neplaceri, datorita compromisurilor nocive pe care un adolescent, cu insuficienta experienta de viata, este dispus sa le faca: droguri, alcool, tutun, sex inadecvat etc.

Asemeni copiilor, adolescentii nu constientizeaza, de obicei, depresia. Adolescentul depresiv se simte mizerabil, iar suferinta fizica si mentala este uneori de nesuportat. Depresia majora poate conduce cu usurinta la suicid, agresivitate, dependenta.

Adolescentul depresiv se exprima mai degraba prin gesturi decat prin cuvinte. Facand ceva incitant, durerea pare sa se diminueze. Practic, isi distrage atentia de la ea.

Baietii depresivi tind sa sparga, sa tranteasca, pot incepe sa fure, sa minta, sa se bata, sa conduca cu viteza, in general, sa manifeste comportamente antisociale. Fetele depresive tind sa se refugieze in relatii in care se simt apropiate fizic, astfel apare promiscuitatea in multe cazuri.

Depresia adolescentului nu este la fel de usor de identificat ca cea a adultului. La adult se poate observa tristetea, deprimarea, in timp ce un adolescent cu o depresie usoara actioneaza normal si nu da semne exterioare de depresie.

Daca observi un semn cat de mic de depresie moderata la copilul tau, supravegheaza-l fara sa-l sufoci. Adolescentii isi mascheaza depresia atunci cand sunt mai multe persoane in jur si si-o manifesta cand sunt singuri. Adevarata depresie este un proces biochimic si neurohormonal care de obicei se dezvolta incet, timp de saptamani, luni.

Depresia adolescentina nu trebuie considerat o faza care trece de la sine.