Un prim pas in tratamentul obezitatii infantile este stabilirea cauzei acesteia. De cele mai multe ori, obezitatea este consecinta unui aport alimentar excesiv si a sedentarismului, dar poate sa apara si secundar, in contextul unor alte afectiuni:
1. Endocrine: sindrom Cushing, hipotiroidism, insulinom;
2. Genetice:
• obezitatea din sindroamele pleiotropice (sindromul Turner, sindromul Prader –Willi, osteodistrofia ereditara Albright, sindromul Fanconi)
• obezitatea monogenica
• obezitatea poligenica
3. Boli de stocaj: sindromul Mauriac
4. Boli cu depunere particulara de tesut adipos: lipomatoza
Un al doilea pas ar fi calcularea indicelui de masa corporala pentru aprecierea clasei de risc si stabilirea conduitei terapeutice.
Copilul e obez iar supraalimentatia pare sa fie singura cauza!!!!
Parinti, bunici ce ne facem? Unde am gresit? Cum ajutam copilul?
Este un fapt cunoscut ca fiecare dintre noi isi alege alimentele tinand cont de preferintele individuale, obiceiurile familiale, cultura, religie, afectiuni asociate (alergii, intoleranta la diferite componente) si nu in ultimul rand, de costul si disponibilitatea alimentelor. Dar oare cati dintre noi tin cont de piramida alimentara atunci cand decid ce sa cumpere sau ce sa gateasca? Piramida alimentara reprezinta o exprimare grafica a tipurilor de alimente ce trebuie sa fie consumate zilnic, in anumite cantitati, pentru a mentine starea de sanatate:
• La baza piramidei stau cerealele (de preferat cele integrale), legumele si fructele din care copilul trebuie sa consume zilnic 2 – 5 portii in functie de varsta .
• Laptele si branzeturile degresate echilibreaza o dieta bazata pe derivate cerealiere, legume si fructe. Absenta produselor lactate din alimentatie influenteaza negativ dezvoltarea staturoponderala a copilului si adolescentului.
Portii recomandate:
• 300 -600 ml lapte/zi, in functie de varsta;
• 20 – 60 g branzeturi /zi, tinand cont de cantitatea de lapte consumat, dar si de alte alimente de origine animala consumate in ziua respectiva.
• Carnea nu trebuie eliminata din alimentatia copilului, cantitatea recomandata variind intre 50 – 200 g/zi, in functie de varsta acestuia. Se recomanda inlocuirea carnii rosii cu cea alba (pui, peste) si minimalizarea consumului de mezeluri.
• Se recomanda reducerea consumului de unt, margarina, smantana (in unele preparate pot fi inlocuite cu iaurt degresat).
• Nu se vor mai consuma bauturi dulci (sucuri, bauturi energizante).
• Alimentele pe baza de zahar, miere, amidon, glucoza – atat de apreciate de multi dintre noi, vor fi interzise pentru copilul cu obezitate.
Ce altceva mai putem face?
– Intreaga familie trebuie sa isi modifice stilul de viata (mic dejun zilnic, masa in familie de cel putin 5 -6 ori /saptamana, reducerea numarului de mese luate in „oras”).
– Copilul trebuie lasat sa-si regleze singur aportul de alimente, iar dieta nu trebuie sa fie foarte restrictiva.
– Copilul poate fi implicat in procesul de selectare si preparare a alimentelor.
– Trebuie sa-l ajutam sa inteleaga de ce alegem fructul si nu prajitura la gustare.
– Se va reduce timpul petrecut in fata televizorului/ calculatorului/ diferitelor jocuri video la 2 ore/zi . Daca copilul are sub 2 ani nu se recomanda vizionarea TV. Nu se va amplasa televizorul in camera in care doarme copilul !!
– Activitate fizica – se recomanda initial 15 minute /zi, cu crestere ulterioara pana la o ora/zi .”Joaca” e cea mai recomandata pentru copiii mici, cei mari fiind mai atrasi de dans, arte martiale, ciclism, diferite sporturi, mers pe jos.
– Monitorizare periodica de catre medic/psiholog.
Cand apar rezultatele?
Este bine ca scaderea ponderala sa se faca progresiv:
– 0, 5 Kg/ luna la copiii intre 2 si 11 ani;
– 1 Kg/ luna – la cei peste 11 ani.
Eficienta in timp?
…depinde de alegerile pe care le va face in continuare copilul, adolescentul, adultul ! Revenirea la obiceiurile vechi echivaleaza cu reaparitia problemelor de greutate!
