Un nou nascut a carui varsta gestationala este sub 37 de saptamani, reprezinta un prematur.
Prematuritatea se datoreaza unei multitudini de factori: sociali (nivel socio-economic scazut, varste extreme ale mamei: sub 16 ani, peste 40 de ani), obstetricali (malformatii uterine, irigatie placentara inadecvata, ruptura prematura a membranelor amniotice) sau fetali (izoimunizarea de Rh), etc.
Un prematur se caracterizeaza, in principal, prin imaturitatea organelor si a sistemelor, astfel incat adaptarea la mediul exterior se realizeaza dificil, iar supravietuirea sa nu este posibila fara interventia imediata a medicului neonatolog.
Aspectul unui prematur este diferit fata de cel al nou nascutului la termen. In primul rand, prezinta o greutate sub 2500 gr si o talie sub 47 cm, astfel greutatea reprezinta unul din factorii de risc la acesti copii. Insa ceea ce determina mari probleme, la aceasta varsta, este imaturitatea aparatului respirator. In cazul prematurilor exista o imaturitate a centrilor de reglare a functiei respiratorii, alaturi de secretie insuficienta de surfactant pulmonar (substanta ce impiedica colabarea alveolelor pulmonare in timp respiratiei) si o forta musculara scazuta a musculaturii respiratorii. Astfel, un prematur are frecvente crize de apnee (oprirea respiratiei) cu cianozarea tegumentelor, datorita oxigenari reduse de la nivel tisular. Cordul unui prematur isi mentine caracteristicile cordului fetal o lunga perioada de timp dupa nastere, astfel ritmul cardiac este foarte intens = 160-180 batai/min cu mentinerea comunicarilor cardiace de tip fetal. In primele luni de la nastere un prematur este supus unei anemii mult mai intense fata de un nou nascut si are valori foarte scazute a factorilor de coagulare.
Din punct de vedere digestiv, un prematur nu poate fi alaptat la san, deoarece nu prezinta reflexul de supt pana la varsta de 33-34 de saptamani. Cel mai frecvent prematuri sunt alimentati cu formule speciale ce contin un substrat nutritional mult mai mare fata de nou nascut, iar alimentarea se realizeaza prin gavaj gastric (printr-o sonda nazogastrica) in cantitati foarte mici, fractionate datorita unei capacitati gastrice reduse. Ficatul la aceasta varsta mica este imatur, astfel el nu poate sintetiza substantele necesare unei bune functionari metabolice. Termoreglarea se realizeza deficitar, datorita lipsei atat a stratului pretector (tesutul adipos), cat si o termoliza de 4 ori mai intensa fata de nou nascut.
Creierul este poate cel mai afectat in cazul prematuritatii, pentru ca in ultima parte a sarcinii el este cel care realizeaza cele mai multe achizitii. Se stie ca evenimentele nedorite antenatale sau cele din timpul nasterii lasa sechele la nivelul cerebral pana si la nou nascuti, asa ca in cazul prematurului pana si manevrarile de rutina (schimbarea scutecului) pot avea efecte negative nu numai pe termen scurt, cat si pe termen indelungat.
In general, in primul an de viata, bebelusii prematuri recupereaza destul de bine, chiar daca apare o intarziere (fara gravitate) a dezvoltarii psiho-motorii.
Din cele prezentate se poate spune ca este esentiala evitarea nasterilor premature prin ingrijirea prenatala corespunzatoare: mersul periodic la medic cu evaluarea corespunzatoare lunilor de sarcina, o dieta sanatoasa, evitarea unei munci obositoare si a statului prelungit in picioare de catre viitoarea mama.
