Artrita bacteriana acuta reprezinta inflamarea articulatiilor datorita unor agenti infectiosi (bacterii, fungi, virusuri, etc.). Este o urgenta medicala care trebuie depistata si tratata cat mai repede, deoarece se pot produce mari distructii articulare si osoase invalidante.
Cauzele artritelor bacteriene pot fi : staphylococcus aureus, streptococcus piogenes, E. coli, salmonella typhi, etc. Bacteriile pot patrunde in articulatie pe cale directa dupa traumatisme locale cu rani profunde, infectii ale tesuturilor moi din vecinatate, dupa manevre la nivelul articulatiei (punctie, aspiratie, injectarea intraarticulara, operatii) sau pe cale hematogena (direct prin sange) in cadrul unei infectii generalizate.
Factorii de risc pot fi numerosi: medicatia imunosupresoare, corticoizii, bolile cronice severe, cancerul, injectii intravenoase la consumatorii de droguri, rani prin intepare sau in caz de afectare articulara mai veche (artrite cronice, poliartrita reumatoida, lupus eritematos sistemic, guta, proteze articulare).
Debutul este de cele mai multe ori brusc si consta in aparitia semnelor de inflamatie ale articulatiei (articulatia este umflata, calda, se inroseste si se tumefiaza) si se insoteste de durere intensa, impotenta functionala (bolnavul nu mai poate misca membrul respectiv), febra si frisoane. In 50% din cazuri articulatia afectata este reprezentata de genunchi, dar pot fi afectate si alte articulatii mari ca: sold, umar, pumn, glezna, cot.
Diagnosticul de artrita infectioasa bacteriana se pune pe semnele clinice (articulatie intens dureroasa, tumefiata, calda, imobila), pe examenul lichidului articular si pe examenul radiologic.
Tratamentul trebuie instituit de urgenta si consta in administrarea de antibiotice la inceput pe cale intravenoasa uneori fiind necesare si asocieri de antibiotice si drenajul articular. Importanta este efectuarea antibiogramei si identificarea germenului care a produs infectia. Dar, deoarece dureaza pana la primirea rezultatelor antibiogramei tratamentul se instituie cu asocieri de antibiotice cu spectru larg urmand ca, dupa aflarea rezultatelor antibiogramei sa se instituie tratament specific pentru germenele respectiv.
Articulatia se imobilizeaza in atela sau in aparat gipsat pana la ameliorarea semnelor inflamatorii, dupa care articulatia va fi mobilizata pentru a nu se produce ankiloze.
Artrita gonococica apare in general la adolescenti si la adultul tanar in cadrul unei infectii gonococice.
De la contaminarea sexuala si pana la infectia sistemica si articulara trec doua luni, dar exista bolnavi care pot sa nu aiba afectare articulara.
Debutul bolii este cu febra, frisoane, afectare articulara la nivelul pumnilor si a mainii, boala evoluand in cateva zile frecvent catre artrita septica la o singura articulatie, localizandu-se cel mai frecvent la articulatiile mari: articulatia coapsei, genunchi, pumn, glezne.
Artritele virale constau in inflamarea articulatiilor in cadrul unor boli virale (hepatita B, rubeola, oreion, mononucleoza infectioaza).
In hepatita cu virus B, 10-30% din bolnavi fac artrita care se insoteste de adenopatii (inflamarea ganglionilor), febra, urticarie simptome ce apar cu cateva zile sau saptamani inaintea aparitiei icterului.
In rubeola inflamarea articulatiei debuteaza brusc, la cateva zile dupa debutul eruptiei cutanate si are o durata scurta vindecandu-se fara sa lase urme.
Pentru a putea preveni complicatiile grave care pot aparea in urma unor artrite infectioase, trebuie sa ne prezentam la medic cat mai repede, in caz de aparitie a simptomelor de mai sus.
