V-ati adresat vreodata intrebarea “Cum ar arata viata noastra fara contact sexual?” sau “Cum vom arata noi intr-un viitor in care ne vom reproduce asexuat?”. Daca nu v-a trecut prin minte o astfel de ipoteza anterior, azi ar putea fi momentul propice plecand de la atitudinea revolutionara a geneticianului femeie Aarathi Prasada, de la Imperial College London. Medicul, specialist in genetica, a pus pe masa dezbaterilor stiintifice posibilitatea unui viitor virgin (atat pentru femei, cat si pentru barbati), in care sexul si casatoria sunt redundante.
Pentru o prima reactie spontana, este mai mult decat previzibila o izbire brusca si violenta intre neuronii care nu pricep ce e cu acest aproape nonsens. Eu m-am gandit pentru un moment si despre ce as mai scrie intr-un viitor in care nu vor mai exista melodii care sa-ti aminteasca despre iubire si sex sau unde nu ne vom mai confrunta cu toate aceste controverse sexuale preafrumoase cu care ne delectam in serile tarzii.
Apoi, de la Adam si Eva sexul inseamna viata, minunea de a te reproduce, de a uni doua componente fizice (intr-un moment de placere trupeasca, emotionala, psihica, de contopire cu un alt eu, de uniune) pentru nasterea unui alt om, unei alte fiinte care iti va semana in proportii covarsitoare.
Iar sexul nu este numai o indeletnicire cu care se ocupa oamenii „stapaniti de egoism”, sex fac si pasarile, albinele, elefantii… 99, 9% dintre speciile de animale mai mari se reproduc sexual. Este o nevoie instinctuala de a perpetua specia, nevoie care ne conduce pasii pe diferite drumuri.
Exista, ce-i drept, si specii de animale care se reproduc asexuat, prin aparitia unui nou individ pe coprul-mama si se intampla in cazul a trei grupe de vietuitoare: protozoare, spongieri si celenterate. Dar ei sunt materializarea unei exceptii despre care nici nu se vorbeste cu asa mult patos si despre care nici nu se canta prea mult.
Pe scurt, ideile de mai sus ar putea conlucra pentru sustinerea sexului ca necesitate ce se confunda cu viata, necesitatea pe care pare ca nimeni nu ne-o poate fura.
Pe de alta parte, nu putem nega influenta unor perspective noi care au propriile argumente pro. Ceea ce acum cativa ani percepeam ca science-fiction in filmele americane, cind actorul principal se trezea din morti, dintr-o data, intr-o lume in care oamenii nu se mai reproduceau prin mediere sexuala, astazi imaginarul magic devine o realitate cu potential de practicabilitate.
Aarathi Prasada sustine ca, asemenea acelor cateva specii aflate in minoritate, ne putem comporta normal fara sex intr-un viitor mai sanatos. In acelasi timp, aceasta sugereaza un mod de viata in care copii ar putea fi nascuti nu numai fara contact sexual, ci si fara donatorii de sperma. Un viitor fara sex!
Asadar, explorand o tema fundamentala in mijlocul gandirii liberale occidentale, Aarathi Prasada remarca faptul ca fiintele umane isi controleaza propriului destin si, mai mult, nu exista nimic sacru sau special despre viata insasi.
Pentru ca traim intr-o lume in care stiinta manipuleaza toate aspectele vietii, chiar si procesul de reproducere. Intr-adevar, nasterile fara contact sexual sunt la indemana stiintei mai mult ca niciodata.
In acelasi timp, geneticianul ne aminteste sa nu avem prejudecati: daca femeile o pot face, atunci de ce nu si barbatii?
In Australia deja au reusit sa creeze un uter artifical, conceput in asa fel incat sa contina fluidele si bacteriile ce se gasesc in pantecele naturale.
Prasad puncteaza si ca stiinta a dezvoltat sperma artificiala si ca o astfel de sperma a produs deja urmasi. Oare cat de departe suntem de ovulele sintetice?
Probabil va intrebati cum explica totusi utilitatea unui astfel de viitor? Ea pretinde ca infertilitatea este un proces in crestere in intreaga lume, ceea ce inseamna ca reproducerea rasei umane poate fi in pericol pe termen lung – cromozomul Y este pe drumul evolutiv spre disparitie.
Singura solutie pentru salvarea speciei umane sta in puterea stiintei de a concepe mijloace artificiale de reproducere. Tabuurile si traditia trebuie ignorate in numele progresului… De ce nu poate un barbat sa fie mama sau de ce trebuie sa fie mai important rolul de „mama” decat cel de „tata”? Sunt cateva intrebari retorice ale medicului Aarathi Prasada.
Conform credintei, intemeiata sau nu, a oamenilor de stiinta care sustin cauza lui Prasada, conteaza doar stiinta care ne ofera alternative, alegeri. Dar, oare, aceste alegeri sunt si cele mai bune? Vom trai cu adevarat intr-o lume mai buna daca ne vom selecta copii asa cum ne alegem pantofii din magazine?
Este sanatos sau nu sa acceptam progresul cu toate implicatiile lui? Nu este de fapt, inspaimantator sa construim copii perfecti care nu vor mai mosteni dintii unchiului, genunchii ciudati ai tatalui sau ochii albastri ai bunicii? Nu va fi oare sinistru si lipsit de orice bucurie, momentul in care vom merge singuri sa ne reproducem? Ar fi plictisitor sau avantajos sa nu mai traim emotia atractiilor fizice dintre sexe sau micile bucurii amestecate cu frustraile specifice unei familii si a relatiilor din mijlocul ei? Vom scapa de probleme sau vom trai nefericiti?
Exista un mit cu privire la Gradina Edenului care spune ca Dumnezeu a invocat: „Nu este bine ca omul sa fie singur”. Insa, stiinta il contrazice transant!
