In cele mai multe dintre cazuri, atacul de cord se prezinta sub forma anginei pectorale, infarctului miocardic acut sau tulburarilor de ritm cardiac, unele dintre ele amenintatoare de viata.
Angina pectorala se manifesta de obicei prin durere intensa in spatele sternului sau in partea stanga a pieptului, debutata brusc, in special in conditii de efort, stress, temperaturi extreme, care poate iradia in spate, la baza gatului, in umeri, brate sau in partea superioara a abdomenului (putand fi confundata cu durerile de cauza digestiva). Crizele de angina pot fi insotite de transpiratii, greata, varsaturi, palpitatii, slabiciune. De obicei, durerile sunt de scurta durata – maximum 10 minute – fiind ameliorate de repaus si nitroglicerina sublingual.
Infarctul miocardic acut se prezinta sub forma unei crize de angina pectorala de durata mai lunga (peste 15-20 minute), care nu cedeaza la nitroglicerina. De multe ori reprezinta prima durere din viata unui pacient. Exista si cazuri in care infarctul miocardic nu este insotit de durere, in special la pacientii diabetici, acestia putand prezenta oricare dintre celelalte simptome mentionate mai sus.
Tulburarile de ritm cardiac sunt extrem de variate, unele dintre ele putand pune in pericol viata pacientului, in special in conditiile in care apar pe fondul unei boli cardiace severe sau in cazul victimelor unor accidente majore. Manifestarile pot fi palpitatiile, slabiciunea debutata brusc, ametelile sau pierderea starii de constienta.
Contrar anumitor teorii care inca circula in randul populatiei, inima poate sa doara, ca orice muschi, in conditiile in care sufera un traumatism, nu primeste suficient sange sau pe fondul unei inflamatii. Trebuie mentionat ca nu orice durere in piept este cauzata de o problema cardiaca, motiv pentru care simptomele nu trebuie sa produca panica, dar nici nu trebuie neglijate.
In cazul unui atac de cord, masurile imediate privesc atat victima cat si eventualii salvatori.
Victima este cea care trebuie sa recunoasca simptomele, aspect extrem de important mai ales in cazul pacientilor aflati la primul eveniment de acest gen din viata. Primul pas care trebuie urmat este repausul, fie in pozitie sezanda, fie culcata, indiferent de locul in care debuteaza simptomele, chiar si pe strada. Orice efort, indiferent de intensitate, poate determina aparitia complicatiilor. Pastrarea calmului poate avea un rol extrem de important in tinerea sub control a simptomelor. Pacientii cu istoric de angina pectorala isi pot autoadministra nitroglicerina sub limba sau spray, la interval de 5 minute, maximum 3 doze. Depasirea acestei doze poate fi extrem de periculoasa, mai ales in conditiile in care exista forme de infarct miocardic care determina scaderea importanta a tensiunii arteriale, scadere ce poate fi agravata de nitroglicerina.
Chiar daca durerea dispare, prezentarea la medicul specialist cardiolog din ambulatoriu este foarte importanta pentru evaluarea starii de sanatate.
In cazul in care durerea nu cedeaza dupa 15 minute si administrarea a 3 doze de nitroglicerina, ne aflam, cel mai probabil, in fata unui eveniment cardiac major, posibil infarct miocardic, caz in care este necesara solicitarea serviciului de urgenta 112. Avand in vedere faptul ca infarctul miocardic acut poate produce complicatii majore, este indicat ca pacientii aflati singuri la domiciliu sa descuie usa si eventual sa solicite ajutorul vecinilor, pentru a facilita accesul echipajului medical in locuinta. Pana la sosirea ambulantei, pacientul isi mai poate administra o jumatate de comprimat de aspirina. Este absolut contraindicata autoadministrarea altor medicamente sau prelungirea timpului pana la apelul de urgenta!
In conditiile in care atacul de cord apare pe fondul unui accident rutier, calamitate naturala, incendiu, expunere la diferiti factori de mediu nocivi, este esentiala indepartarea rapida de la locul accidentului, in masura in care victima este constienta si se poate deplasa, urmata de apelarea serviciului de urgenta 112.
Fiecare dintre noi poate contribui la salvarea unei vieti, atunci cand se confrunta cu situatii extreme, astfel incat este foarte important sa cunoastem cateva reguli esentiale care trebuie respectate in astfel de situatii.
Primul pas in acest sens il reprezinta recunoasterea rapida a urgentei si
apelarea serviciului de urgenta 112. Timpul scurs de la debutul evenimentului pana la sosirea echipajului medical de urgenta poate face diferenta intre viata si moarte. Se intampla frecvent ca o persoana care a suferit un atac de cord pe strada sa fie confundata cu un consumator de droguri sau alcool, fiind, in consecinta ignorata de catre trecatori, ceea ce ii poate fi fatal.
Trebuie avut in vedere faptul ca atacul de cord poate surveni oriunde si sunt situatii in care acesta este declansat de traumatisme, inec, expunerea la gaze sau substante toxice, electrocutare, motiv pentru care prima regula pentru salvator este sa nu creasca numarul victimelor! Acesta va interveni numai in conditiile in care nu se va pune pe el sau persoanele din jur in pericol!
Riscurile pentru salvator sunt legate atat de mediu (apa, gaze, substante toxice, curent electric, trafic, constructii instabile), cat si de victima (intoxicatii, contactarea unor boli transmisibile).
Dupa ce s-a asigurat securitatea salvatorului, victimei si persoanelor din jur, se va evalua starea de constienta a victimei, scuturand-o usor de umeri si intreband-o cu voce tare „ce s-a intamplat?”. De cele mai multe ori, in cazul victimelor unui infarct miocardic, salvatorul se va afla in fata unei persoane palide, transpirate, acuzand dureri intense in zona pieptului sau abdomenului superior, posibil insotite de dificultate in respiratie. Pastrarea calmului este extrem de importanta atat pentru gestionarea corecta a situatiei si evitarea greselilor, cat si pentru confortul psihic al victimei. Daca victima este constienta, salvatorul o va lasa in pozitia in care a gasit-o (extrem de important in cazul victimelor care au suferit traumatisme, pentru a evita agravarea posibilelor leziuni la nivelul coloanei vertebrale) si va astepta sosirea echipajului medical. Nu se vor administra medicamente (cu exceptia Aspirinei – jumatate de comprimat, mestecata si Nitroglicerinei – maximum 3 doze in 15 minute, la pacientii cu istoric de angina pectorala) si nu se vor efectua niciun fel de manevre asupra victimei constiente, pana la sosirea ambulantei!
Daca victima este inconstienta, salvatorul va trimite dupa ajutor o persoana aflata la locul incidentului, iar daca este singur, va pleca el insusi dupa ajutor sau va apela serviciul de urgenta 112, avand in vedere faptul ca, in majoritatea cazurilor, inceperea manevrelor de resuscitare, chiar si de catre un salvator instruit in acest sens, nu asigura decat partial suportul necesar supravietuirii, fiind esentiala interventia personalului medical specializat.
Dupa apelarea serviciului de urgenta, se vor deschide caile aeriene ale victimei prin plasarea unei maini pe frunte si impingerea cu blandete a capului pe spate, iar cu degetele celeilalte maini se va ridica barbia victimei. Evaluarea respiratiei se va face folosind 3 simturi: privind miscarile pieptului, ascultand zgomotele respiratorii si simtind fluxul de aer pe obraz, prin plasarea acestuia la mica distanta de nasul si gura victimei.
Pentru a incepe manevrele de resuscitare, salvatorul va ingenunchea langa victima, va plasa podul palmei pe centrul pieptului victimei, va plasa podul palmei celeilalte maini peste mana aflata pe piept, cu intrepatrunderea degetelor, se va plasa vertical deasupra victimei, cu coatele intinse si va apasa sternul (osul pieptului) 4-5 centimetri, fara a pierde contactul palmelor cu pieptul, cu o frecventa de 100 compresii pe minut. Nu se vor aplica sub nicio forma lovituri la nivelul pieptului victimei! Manevrele de resuscitare vor fi continuate fara intrerupere pana la sosirea echipajului medical sau daca victima incepe sa respire singura!
Daca salvatorul nu considera ca se pune in pericol, acesta poate asigura si suportul respirator, pensand nasul victimei cu 2 degete, deschizand putin gura victimei, mentinand barbia ridicata si sufland aerul inspirat, manevra care va fi efectuata de 2 ori la fiecare 30 compresii ale pieptului.
Toate aceste manevre, incepute la timp, chiar ce catre o persoana fara pregatire medicala, pot fi decisive pentru salvarea vietii victimei!
