nunta padureneasca

Retrospectiva culturala. Nunta padureneasca, readusa la viata de locuitorii din Lelese

Cultura

Situata intr-o zona extrem de pitoreasca, in mijlocul mirificului Tinut al Padurenilor, sau in Padurenime, cum, cu mandrie, isi denumesc localnicii zona in care traiesc, comuna Lelese este una dintre cele mai mici localitati rurale din judetul Hunedoara.

Impletire intre vechi și nou

Comuna are in componenta patru sate, respectiv Cerisor, Runcu Mare Sohodol si, bineinteles, Lelese, localitatea de resedinta. Satele sunt imprastiate, pe o suprafata de peste 75 de kilometri patrati, aici locuind, conform recensamantului de acum patru ani, un numar de 406 suflete, populatia scazand, fata de anterioara numaratoare a populatiei, cea din 2002, cand in comuna Lelese traiau 511 oameni. Pe vremuri, nu foarte indeparate, aici functiona o exploatare miniera dar, asemeni multor altora, aceasta si-a incetat activitatea. Centrul de comuna, conform site-ului oficial al primariei, este la 31 de kilometri de Hunedoara și la 48 de Deva, ceva mai departe fiind satul Sohodol. Ca sa ajungi in Lelese, lași in urma Teliucu Superior, unde faci dreapta, inainte de a urca spre Cinciș, și, de la vechiul furnal de la Govajdie, ai doua variante: cea clasica, pe drumul județean, ori cea ocolitoare, pe “centura” catre Runcu Mare. Formata din așezari  cu case razlețe, situate pe culmi de munte, comuna Lelese este una dintre așezarile izolate ale județului Hunedoara, in care vechiul se impletește, destul de ciudat, cu noul. Aici intalnești case tipice padurenești arhaice, construite din lemn, cu demisol și etaj, dar si Internet wireless. Sunt probleme majore cu semnalul telefoniei mobile, dar exista rețea centralizata de alimentare cu apa. Canalizare insa nu. In comuna mai toata lumea are autoturisme de teren, dar poșta și mașina de paine urca doar de doua ori pe saptamana. Sau vezi terenuri foarte bine intreținute, dar și cladiri parasite, precum școala din Sohodol, inchisa de ani buni, dar din care nu a disparut nimic, doar unele geamuri fiind sparte, lucru ce arata ca padurenii sunt oameni foarte cinstiți, in care mai gasești banci sau caiete vechi de decenii. Și, ca o pata de culoare, in zilele senine, cand urci panta spre Sohodol, vezi “Catedrala Padurenilor” de la Ghelari, așa cum numesc cei din zona falnicul lacaș de cult ortodox din capitala neoficiala a Ținutului.

Nedee cu participare record

Dar lucrul care te frapeaza cel mai mult este ca, și acum, nu doar in zile de sarbatoare, vezi batrani imbracați in costume populare. Poveștile spun ca, pe vremuri, aici se organizau niște nedei de ținut minte, dar, cu trecerea timpului și plecarea tineretului, acestea nu s-au mai organizat. apoi, cu trecerea timpului, mai catre zilele noastre, s-au facut incercari firave de a reinvia aceasta tradiție. Incet-incet vestea s-a dus printre localnici, chiar și printre cei care traiesc la oraș sau cine mai știe pe unde in județ, in țara sau peste hotare și, de la an la an, numarul participanților a crescut. Anul trecut, in prima duminica de dupa Rusalii, așa cum este obiceiul, la nedeea din Lelese numarul participanților, chiar daca imbracați dupa moda actuala, a fost ca pe vremuri.

Varianta scenica

Dar nu acesta a fost cel mai important eveniment cultural al leleșenilor, ci reluarea unei alte vechi tradiții, respectiv nunta padureneasca. O mana de oameni inimoși, membri ai Ansamblului padurenesc din Lelese, din care fac parte, printre alții, primarul Ciprian Achim sau cunoscuta interpreta Mariana Suciu, au decis sa reinvie tradiția. Inițial au facut-o intr-un mediu mai restrans, prezentand o varianta scenica, și nu aici, pe la noi, ci la Ramnicu Valcea, la Festivalul Național “Cantecele Oltului”, iar rezultatul a fost unul de excepție: leleșenii au fost aplaudați minute in șir, iar specialiștii din domeniu au spus ca a fost o incantare sa vezi pe scena și folclor adevarat, venit din vatra satului. Dupa acest succes, s-a organizat și o nunta in sat, chiar daca de proba, fara miri adevarați, pentru a se testa reacția localnicilor.

“Nunta padureneasca incepe sa se altereze datorita modernismului, din fața caruia nu putem sa plecam și atunci am incercat, impreuna cu reputatul profesor Rusalin Ișfanoni, sa reconstituim o nunta, care sa ramana etalon pentru ceea ce inseamna nunta la padureni, cu elementele principale. Am facut așa cum se facea inainte, cu cinstitul mesei, un lucru foarte important pentru padureni. Pana undeva la mijloc de secol XX mancarea prea putina se aducea din partea gazdei. Veneau toți nuntașii cu mancare, cu bautura, cu tot cu ce se aduce la nunta. De aceea se cinstește mancarea la nunta, se cinstesc lucrurile aduse, camașile sau pracoițile, iar bani se dadeau foarte puțini. De asemenea, scosul miresei, pe care il cam uitam. Acum mergem dupa mireasa acasa, spunem doua cuvinte, așa, in treacat, și nu ramane nimic din tradiția ce a fost odata. Tocmai de aceea am hotarat sa facem o nunta care sa ramana etalon pentru copiii nostri, pentru cei care vor veni dupa noi. Ceea ce ma bucura foarte mult este ca, daca la inceput am fost sceptic, ca lumea nu ne va fi alaturi, satul a fost plin de oameni imbracați in costume padurenești, lucru care ma bucura și imi da speranțe ca inca se vor pastra tradițiile la noi”, a spus Ciprian Achim, primarul din Lelese.

Sunt chemați și in strainatate

Vestea organizarii nunții s-a dus foarte repede in zona, cei de la Lelese prezentand obiceiul și la Festivalul Padurenilor “Dragan Muntean”, de pe Dealul Cornetului, de la Poienița Voinii, in comuna Bunila. Și, apoi, invitațiile au inceput sa curga, sfarșitul anului trecut fiind unul plin pentru membrii Ansamblului padurenesc de la Lelese, aceștia prezentand nu doar concerte de colinde, ci și nunta tradiționala. Mai mult, au venit deja și invitații pentru a prezenta obiceiurile padurenești și peste hotare, lucru care face cinste nu doar leleșenilor, ci tuturor hunedorenilor.

Parerea specialistului

Așa cum aratam mai sus, la reinvierea acestei tradiții și-a adus aportul și prof. dr. Rusalin Ișfanoni, cercetator etnolog, fost conducator al Muzeului Satului de la București, in prezent pensionar, dar la fel de pasionat de domeniul care ai este atat de drag.