Pro si contra: Diferentierea bacalaureatului si practica vietii

Discutia din jurul bacalaureatului diferentiat a inceput de la procentul de promovare considerat foarte scazut, din ultimii doi ani. In raport cu ce anume este scazut si daca reprezinta, intr-adevar, ceea ce a fost numit drept dezastru, ar merita o tratare separata. Cert este ca necesitatea unui bacalaureat diferentiat a pornit mai degraba de la impactul emotional al unor rezultate, nu de la determinarea unor cerinte obiective din zona practica (economica si sociala), care beneficiaza de „produsele” bacalaureatului.

In practica, atitudinea conteaza

Din perspectiva angajatorului, care-i preia pe absolventii de bacalaureat, Marian Gheorghe, directorul societatii cu profil electric „Industrial Montaj”, apreciaza: „Eu vad putin diferit finalitatea bacalaureatului – nu atat prin prisma cunostintelor pe care le atesta, cat a evaluarii deprinderilor practice, a atitudinii in diverse situatii de viata si, nu in ultimul rand, a educatiei. In practica, atitudinile si educatia sunt mai importante decat cunostintele, pentru ca reflecta atitudinea fata de munca, de sarcini, de responsabilitati. In viata reala, ai nevoie mereu de o atitudine, in functie de imprejurare. In practica, la locul de munca, atitudinea este relevanta. Cei care organizeaza bacalaureatul ar trebui sa puncteze atitudini, moduri de abordare, de rezolvare. Or, acum, ei ce fac? Puncteaza nivelul de cunostinte. In felul asta, examenul arata cat de bun a fost profesorul in transmiterea cunostintelor, nu cat de bun este absolventul, ca sa le aplice”.

Teoria inteligentelor multiple

Amelia Banica, profesor si psiholog, Inspectoratul Scolar al Judetului Maramures, cu prezenta an de an in comisii de bacalaureat, considera ca „ar fi foarte bine sa existe un bacalaureat diferentiat pe structura liceelor, pe ceea ce dorim mai departe de la absolventi. Ar trebui sa adaptam teoria inteligentelor multiple si la ei. Este nevoie de un bacalaureat realist, care sa ramana in evolutia personala a individului. Consultarea elevilor asupra probelor de examen este o initiativa foarte buna. Nu s-a mai facut asa ceva, sa li se ceara parerea celor vizati despre utilitatea modalitatii de investigare aplicate asupra lor. Calitatea poate sa iasa dintr-un asemenea studiu al majoritatii”.

De la minimal la complex

La randul sau, Liviu Pavel, profesor, directorul Liceului Teoretic „Marin Preda” din Bucuresti, se pronunta ferm pentru bacalaureat diferentiat: „La un prim nivel, ar fi diferentierea pe tipuri de licee – bacalaureat tehnologic, respectiv bacalaureat pentru liceu teoretic. Mai departe, in interiorul fiecarui tip de liceu, ar trebui sa existe cate un bacalaureat specific, minimal, doar de absolvire. Un al treilea tip de bacalaureat ar fi unul complex, pluridisciplinar, unic, deschis si absolventilor de la tehnologic, si celor de la teoretic, bacalaureat care sa permita accesul la studii superioare. Cineva care ar avea un bacalaureat tehnologic (minimal) si ar vrea sa mearga la facultate ar trebui sa sustina integral bacalaureatul complex, fara diferente sau echivalari”.

„Bacalaureatul pe doua categorii, A si B, este unul dintre obiectivele Aliantei, de la fondare, din 2008″

George Cazacu, directorul ColegiuluiNational „Sfantul Sava” din Bucurestisi presedintele Aliantei Colegiilor Centenare

De pe pozitia de manager al unei scoli de elita, George Cazacu, profesor, directorul Colegiului National „Sfantul Sava” din Bucuresti si presedintele Aliantei Colegiilor Centenare, reaminteste ca „bacalaureatul pe doua categorii, A si B, este unul dintre obiectivele Aliantei, de la fondare, din 2008″.Mai mult pentru nuantare si mai putin in replica, Mihai Floroiu, detinator de bacalaureat francez si absolvent la Sorbona, considera ca in discutie ar trebui sa se afle „un bacalaureat diferentiat nu pe indicatori de calitate (A, B, C), ci pe domenii, pe orizontala”. Prin teste si consiliere, elevii ar trebui sa-si vada propriile posibilitati si inclinatii, sa le coreleze cu drumul pe care vor sa-l urmeze, cu cerintele formale de admitere pe o directie de studii superioare, de cariera si, in functie de toate acestea, sa-si alcatuiasca pachetul de discipline pentru bacalaureat. Alegerea sa a fost pentru un bacalaureat la 10 discipline, atat din cele „umaniste”, cat si de „real”, in acceptia curenta.

„Pentru societatea romaneasca, ar fi interesant sa avem un bacalaureat transparent si cat mai aproape de un bacalaureat international. In momentul de fata, intre invatamantul universitar si cel preuniversitar exista un hiatus destul de mare“.

Prof. univ. dr. Mariana Nicolae, director departament REJ, A.S.E. Bucuresti

Ruptura intre preuniversitar si universitar

Dinspre invatamantul superior, pentru care bacalaureatul ar trebui sa marcheze o deschidere, consemnam doua aprecieri care tin de filozofia acestui examen, in contextul sistemului educational. Prof. univ. dr. Mariana Nicolae, director al departamentului de limbi moderne si comunicare in afaceri de la Facultatea de Relatii Economice Internationale a Academiei de Studii Economice din Bucuresti: „Pentru societatea romaneasca, ar fi interesant sa avem un bacalaureat transparent si cat mai aproape de un bacalaureat international. In momentul de fata, intre invatamantul universitar si cel preuniversitar exista un hiatus destul de mare, nu exista un dialog coerent. Este dramatic, pentru ca noi folosim output-urile preuniversitarului si ar trebui sa colaboram”.

„Vrem sa crestem procentul la bacalaureat prin scaderea calitatii?!”.

Conf. univ. dr. ing. Tiberiu Dobrescu,Facultatea de Ingineria si ManagementulSistemelor Tehnologice a UniversitatiiPolitehnica din Bucuresti

Conf. univ. dr. ing. Tiberiu Dobrescu, Facultatea de Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice a Universitatii Politehnica din Bucuresti, porneste de la consideratia ca nu este normal sa se ceara bacalaureat diferentiat numai pentru ca, in prezent, se obtin note atat de mici: „Vrem sa crestem procentul la bacalaureat prin scaderea calitatii?!”

Diploma ramane unica

De fapt, si acum se da un fel de bacalaureat diferentiat, din moment ce doar prima proba scrisa, limba si literatura romana, este generala, in rest existand acele probe cu posibilitate de alegere, din cateva discipline specifice profilului de liceu.

Legea educatiei nationale nr. 1/ 2011 prevede, de asemenea, unele probe cu subiecte diferentiate. Distribuirea categoriala a liceelor pentru acest scop reprezinta o combinatie intre filiere si profile: tehnologic (filiera), real, uman (profile). In esenta, pentru fiecare categorie sunt prevazute o proba la disciplina considerata de baza (matematica – la real, limba de circulatie internationala – la uman, disciplina specifica profilului – la tehnologic) si o proba transdisciplinara (fizica, chimie, biologie – la real, geografie, istorie, stiinte socioumane – la uman, proba specifica profilului – la tehnologic). De aici, inca o discutie aparte s-ar putea deschide privind persistenta de zeci si zeci de ani a ideii ca istoria si geografia ii privesc numai pe cei de la uman, in timp ce fizica si chimia sunt doar pentru cei de la real.

Oricum, in forma inca in vigoare si in cea programata de acum in cativa ani, bacalaureatul tot examen unic este, pentru ca: 1) probele sunt aceleasi, indiferent de tip si de profil, diferite fiind numai subiectele care se alcatuiesc in interiorul acelor probe si 2) diploma este unica in forma, continut si adresare catre continuarea studiilor sau angajare in economie.