Cu cat jocul este mai complex si ofera mai multe trairi emotionale, cu atat creierul micutilor va fi mai bogat in retele complexe
Cercetarile neurobiologilor americani de la Cornell Univ. Medical Center arata ca jocurile intense la varste mici determina o sanatate cardio-vasculara si respiratorie superioara. Adultii care au avut in copilarie o intensa activitate de joc au foarte putine probleme cardiace si respiratorii. Empiric, stim cu totii ca jocul dezvolta gandirea si inteligenta. El contribuie insa direct si la dezvoltarea proceselor constiente si a capacitatii de comparare, analiza si sinteza a datelor. Se poate spune ca in timpul jocului are loc cea mai eficienta educare a atentiei, concentrarii si a capacitatii de comparatie si rememorare rapida.
Comportamentul social si posesiv
Un copil care nu este lasat sa se joace decat limitat sau mai mult singur va avea grave probleme de integrare sociala, de comunicare si, mai tarziu, de cuplu. In timp ce se joaca micutul invata sa faca anumite gesturi si vede ce atitudini ii pot apropia sau indeparta colegii de joaca, ajustandu-le in functie de situatie. In timpul jocului, copilul invata si sa-si cunoasca limitele instinctului posesiv. Astfel, atunci cand se joaca in grup isi va configura si delimita mental notiunea de stapanire a unui spatiu personal si a unui obiect. S-a dovedit ca micutii care nu au un comportament activ prin joc la varstele 4-7 ani pot deveni foarte posesivi si materialisti. Un copil care se joaca mai mult singur va lua mai greu o decizie pentru viitorul sau, unica atractie fiind banii castigati, iar in cuplu va putea avea mari neplaceri, fiind dominant, intolerant si foarte gelos.
Comportamentul parental si agresiv
Lipsa jocului la varste mici denatureaza instinctul parental. Femeile care in copilarie au fost private de joc, desi sunt mamici protectoare, nu-si pot apara copiii cu pretul vietii, nu pot comunica afectiv cu ei. Ca urmare, o fetita care nu e lasata sa se joace de ajuns la varstele de 3-12 ani poate deveni o „mamica gardian”, care vede in micutul sau doar o bucatica din ea, pe care o apara, dar nu-i poate oferi tandrete. De asemenea, jocul in doi sau in grup este, in primul rand, o scoala a incercarii de a domina printr-o forma agresiva vizibila sau foarte bine ascunsa. Acelasi joc este necesar insa pentru dezvoltarea autocontrolului si redirectionarii instinctului agresiv. Peste 90% din jocurile copiilor includ atenuarea, reconversia si inlocuirea unor tendinte instinctiv agresive. In lipsa jocului, dispare redirectionarea agresivitatii, conducand la incapacitatea de savurare a distractiei, ceea ce poate produce o permanenta incarcare tensionala, intalnita la adultii severi, intoleranti si duri, fara simtul umorului.
Reguli pentru parinti:
1. Copilul trebuie sa se joace de cate ori are nevoie, pana cand da semne de oboseala.
2. Nu-l obliga sa se joace cu anumite jucarii sau anumite jocuri.
3. Este important sa aiba un mic grup de colegi de joaca pe placul sau.
4. Nu-i impune sa se joace cu alti copii pe care nu-i agreeaza. Daca doresti o selectie a celor cu care se joaca, lasa-l pe el sa aleaga.
5. Nu-i intrerupe programul de joaca brusc. Atentioneaza-l cu 10-15 minute inainte.
6. Nu-l pedepsi prin restrangerea orelor de joaca.
7. Nu-l lasa sa se joace mai mult singur decat cu alti copii.
8. Ofera-i posibilitatea de a se juca in aer liber cel putin o data pe saptamana.
9. Lupta sa-l faci sa petreaca mai mult timp jucandu-se afara decat la calculator.
10. Joaca-te cu el numai in lipsa prietenilor de aceeasi varsta.
11. Nu-i lasa senzatia ca e permanent supravegheat si nu-l corecta cand se joaca.
12. Daca are probleme cu atentia la scoala, incearca sa-l faci sa indrageasca jocurile de puzzle.
